Masura 322 PNDR

Zonele rurale din România prezintă deosebită importanţă atât din punct de vedere economic, cât şi social, precum şi din punct de vedere al dimensiunii lor, diversităţii, resurselor naturale şi umane pe care le deţin.

Dezvoltarea economică şi socială durabilă a spaţiului rural este indispensabil legată de îmbunătăţirea infrastructurii rurale existente şi a serviciilor de bază. Pe viitor, zonele rurale trebuie să poată concura efectiv în atragerea de investiţii, asigurând totodată şi furnizarea unor condiţii de viaţă adecvate şi a serviciilor sociale necesare comunităţii.

(I) Infrastructura fizică de bază 

Renovarea şi dezvoltarea satelor este o cerinţă esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, a creşterii atractivităţii şi a interesului pentru zonele rurale.

Pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, un factor determinant îl constituie modernizarea şi extinderea infrastructurii fizice rurale de bază care influenţează în mod direct şi dezvoltarea activităţilor socio-economice şi implicit, crearea de oportunităţi ocupaţionale. 

Infrastructura de drumuri

Infrastructura de drumuri din mediul rural, după cum a fost menţionat şi în PNS, deserveşte doar 3/5 din populaţia rurală, iar mare parte  din această infrastructură este impracticabilă pentru traficul rutier (doar 3,41% din drumurile comunale sunt modernizate) mai mult de 25% dintre comune nu pot utiliza drumurile în perioadele cu precipitaţii. 

Alimentarea cu apă şi tratarea apelor uzate 

Accesul la reţeaua publică de alimentare cu apă a populaţiei rurale, este redus (1/3 din populaţia din mediul rural având acces la acest sistem), iar în ceea ce priveşte accesul la sistemul de canalizare situaţia este şi mai critică (10% din numărul de locuitori beneficiază de reţea publică de canalizare), aspecte ce afectează sănătatea şi bunăstarea familiilor din colectivităţile comunităţile rurale.(com 324) 

Alimentarea cu energie electrică/termică/gaz/deşeuri 

Lipsa conectării la reţeaua publică de furnizare a energiei electrice, încă mai reprezintă o problemă a spaţiului rural dat fiind faptul că actualmente 1.772 de localităţi sunt parţial electrificate şi 121 de localităţi nu au încă un sistem public de electrificare.(Sursa MIRA, 2007) (com 324)

În ceea ce priveşte alimentarea cu gaze naturale din totalul localităţilor rurale doar 571 sunt racordate la acest sistem, iar serviciile de alimentare cu energie termică sunt limitate, doar 0,5% din totalul energiei termice fiind distribuită în zonele rurale, astfel încât la nivel naţional doar 26 de localităţi rurale beneficiază de servicii de termoficare. (Prelucrare date INS 2005)

În prezent spaţiile de depozitare a deşeurilor existente în spaţiul rural nu corespund normelor de mediu, urmând ca acestea să fie închise şi ecologizate până în 2009, iar serviciile de salubritate aproape lipsesc în zonele rurale. 

(II) Servicii pentru comunitatea colectivitatea rurală

Infrastructura fizică de bază slab dezvoltată, în majoritatea comunelor şi satelor, este, de asemenea, una dintre cauzele care limitează dezvoltarea serviciilor de bază în spaţiul rural (facilităţi culturale, recreaţionale, de îngrijire a copiilor şi bătrânilor, servicii de transport public etc).

În majoritatea comunelor şi satelor, acestea sunt slab dezvoltate sau în unele cazuri sunt aproape inexistente.

La nivelul anului 2006 doar 7% din satele româneşti deţineau grădiniţe, iar în privinţa creşelor, statistica arată faptul că acestea sunt aproape inexistente, doar 2 unităţi, situaţie care se răsfrânge şi asupra accesului mamelor pe piaţa muncii. Totodată, casele de copii şi centrele de îngrijire a bătrânilor sunt slab reprezentate în mediul rural. 

Spaţiile recreaţionale (locuri de joacă pentru copii, parcuri, piste de biciclete, terenuri de sport) sunt de asemenea slab reprezentate. În privinţa spaţiilor pentru practicarea activităţilor sportive, la nivelul anului 2001 existau doar 26 de cluburi sportive. (Studiu MADR)

 Absenţa serviciilor de transport public, în multe din zonele rurale, creează dificultăţi majore în accesarea serviciilor medicale, educaţionale, administrative, limitând de asemenea accesul la posibilităţile de ocupare a unui loc de muncă etc. (com 325)

(III) Menţinerea şi păstrarea moştenirii rurale şi a identităţii culturale

Majoritatea căminelor culturale, caselor de cultură, şi a altor aşezămintelor culturale se află într-o stare continuă de degradare, neputând oferi astfel servicii culturale populaţiei rurale, aspect ce se răsfrânge şi în situaţia educaţională a acestora.

Pe fondul lipsei de mijloace resurse financiare, numeroase aşezăminte culturale din spaţiul rural nu şi-au mai putut desfăşura activitatea din cauza datorită stării înaintate de degradare. Astfel, în anul 2002, din totalul de 6147 de cămine culturale existente în ţară, doar 1874 mai puteau desfăşura activităţi culturale. Mai mult decât atât, în ciuda faptului că 97% dintre căminele culturale beneficiază de un sediu propriu, dotarea acestora este mai mult decât nesatisfăcătoare pentru circa 80% dintre ele.

De asemenea, obiectivele de patrimoniu, sunt în cea mai mare măsură supuse fenomenului de degradare având drept cauza aceleaşi lipsuri financiare.(com 324) Satele româneşti reprezintă importante centre ale moştenirii culturale (păstrarea tradiţiilor, a obiceiurilor, arta meşteşugurilor, ansambluri de biserici, situri arheologice, centre istorice, etc) şi adăpostesc o bogată cultură tradiţională, o arhitectură diversă şi un mod de viaţă bazat pe valori tradiţionale, care în general diferă de la o regiune la alta, cu toate acestea, satele româneşti nu reuşesc să utilizeze cu succes aceste resurse unice în avantajul economic al populaţiei.

Identitatea culturală, tradiţiile şi obiceiurile sunt influenţate de poziţia geografică a zonei şi de prezenţa resurselor naturale, reprezentând mai mult decât o simplă locaţie. Păstrarea şi conservarea moştenirii rurale sunt esenţiale pentru dezvoltarea turismului rural, reprezentând o posibilitate de promovare a satelor româneşti cu efect pozitiv asupra turiştilor şi asupra populaţiei locale. 

Deşi prin implementarea Programului SAPARD s-au realizat o serie de proiecte de infrastructură rurală (2.558 km drumuri construite şi modernizate, 4.918 km reţea de alimentare cu apă, 863 de km reţea de canalizare) şi în activităţi meşteşugăreşti şi de artizanat (19 unităţi meşteşugăreşti susţinute în cadrul cărora activează 155 artizani), necesităţile de renovare şi dezvoltare a satelor sunt încă destul de mari.

Numărul comunelor care au beneficiar de proiecte de infrastructură fizică de bază (drum, apă şi canalizare) au fost de 821 din care 441 pentru drumuri, 295 pentru apă şi 85 pentru canalizare.

În acest moment, există oportunitatea de a duce la îndeplinire şi de a folosi cu succes aceste proiecte pilot, ca model pentru a fi reproduse pe o scară mai largă printr-un program de dezvoltare rurală de amploare prin FEADR şi contribuţia naţională.

(IV) Abordarea integrată

O abordare integrată care uneşte trei măsuri în una singură – „Servicii de bază pentru economia şi populaţia rurală”, „Renovarea şi dezvoltarea satelor” şi „Conservarea şi punerea în valoare a moştenirii rurale” oferă o oportunitate mult mai bună pentru a face un progres în abordarea problemelor şi deficienţelor evidenţiate anterior.

O astfel de abordare are la bază două motive importante, primul fiind gradul înalt de interdependenţă al acţiunilor, necesităţi stringente comune, iar cel de-al doilea, necesitatea modernizării, renovării şi revitalizării satelor, corelând intervenţiile astfel încât să fie eficiente şi în armonie cu peisajul.

Toate acestea sunt nevoi ce presupun în mod egal urgenţe pentru toate cele trei tipuri de activităţi; îmbunătăţirea şi crearea infrastructurii fizice de bază (cu precădere infrastructura de drumuri şi infrastructura de apă/apă uzată), a serviciilor publice de bază punerea în valoare a moştenirii rurale.

În plus, dintr-o perspectivă economică va avea mai mult sens abordarea integrată a acţiunilor, în scopul rezolvării problemelor şi simplificării procedurilor, decât tratarea lor rând pe rând, ceea ce ar întârzia implementarea. Dacă fiecare măsură şi activitate sunt abordate individual, procesul de aprobare şi implementare ar fi considerabil mult mai mare.

(V) Rolul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară

O atenţie deosebită se va acorda încurajării investiţiilor iniţiate de către asociaţiile de dezvoltare intercomunitare al căror rol în dezvoltarea comunităţilor colectivităţilor rurale devine din ce în ce mai important. Conform prevederilor legale în vigoare : ”Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze, în condiţiile legii, formând asociaţii de dezvoltare intercomunitară“. 

Această formă de asociere reprezintă un important instrument pentru rezolvarea unor probleme care au pus la grea încercare administraţiile localităţilor din România. Venind în sprijinul administraţiei publice locale, asocierea de tip intercomunitar este preluată de mai toate administraţiile europene, ca model de urmat; iar în esenţă, intercomunalitatea, ca formă de asociere, este similară asocierii de state la nivel european, doar că se petrece la nivel de administraţii publice locale. 

Asocierea are la bază un scop bine definit şi să se realizeze în vederea atingerii aceluiaşi scop; cu toate acestea, beneficiile asocierii sunt multiple şi transced scopul iniţial (de exemplu: crearea unei asociaţii de tip intercomunitar garantează apariţia unei strategii de dezvoltare a localităţilor, care realizează asocierea). Scopul, deşi bine definit, nu trebuie să se limiteze la o singură acţiune sau activitate ci trebuie să aibă în vedere un domeniu de activitate. (com 335) 

Obiectivele măsurii

Obiectivul general al măsurii vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile. 

Obiectivul specific vizează creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care beneficiază de servicii îmbunătăţite. 

Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri vizează:

• îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural;
• îmbunătăţirea accesului la serviciile publice (com 294) de bază pentru populaţia rurală;
• creşterea numărului de sate renovate;
• creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite.  

Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute 

Sprijinul pentru această măsură vizează investiţii în spaţiul rural pentru:

• crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază;
• crearea şi dezvoltarea serviciilor publice (com 294) de bază pentru populaţia rurală;
• protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural.

Tipul de servicii/acţiuni sprijinite

Pentru componenta a):

• înfiinţarea de drumuri noi, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local (drumuri comunale, vicinale şi străzi din interiorul comunei) ce aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative (comuna) pe teritoriul căreia se află, aşa cum sunt definite şi clasificate în conformitate cu legislaţia naţională (com 326) în vigoare;
• prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă (captare, staţii de tratare, alimentare) pentru localităţile rurale având sub 10.000 l.e .;
• prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă uzată (canalizare, staţii de epurare) pentru localităţile rurale având sub 10.000 l.e.
• prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice de joasă tensiune şi/sau a reţelei publice de iluminat;
• prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice locale de alimentare cu gaz către alte localităţi rurale sau către zone rurale care nu sunt conectate la reţea;
• investiţii în staţii de transfer pentru deşeuri şi dotarea cu echipamente de gestionare a deşeurilor.

Pentru componenta b):

• înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete); (com 331)
• renovarea clădirilor publice primăriilor şi amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc);
• investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile în scopul înfiinţării unui serviciu public de bază sau ca parte componentă a unui proiect integrat (în situaţia în care este vorba de un proiect de renovare a unei primării clădiri publice); (com 327)
• investiţii noi în infrastructura aferentă serviciilor sociale, precum centrele de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale, inclusiv dotarea acestora; (com 330)
• investiţii noi în grădiniţe pentru copii, inclusiv dotarea acestora; (com. 330)
• achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală în zonele unde o astfel de investiţie nu este atractivă pentru companiile private dar care este indispensabilă pentru comunitate şi vine în sprijinul unei importante nevoi sociale (com 334) inclusiv de staţii de autobuz;
• achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere spaţii verzi etc.);
• investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale în, inclusiv prima achiziţie de cărţi, materiale audio, achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale vederea promovării patrimoniului cultural imaterial, ca parte componentă a proiectului; (com 332), de asemenea vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare şi montaj. 

Pentru componenta c):

• restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural - grupa B şi natural din spaţiul rural (peşteri, copaci seculari, cascade etc);
• studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora, şi punerea lor acestora la dispoziţia colectivităţii locale comunităţii;
• achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural.

Tipul de costuri acoperite

De asemenea, conform art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 vor fi susţinute şi costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţionarea în leasing de patente şi licenţe, în limita a 10% din valoarea totală eligibilă a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în limita a 5%. 

Criterii de eligibilitate:

• beneficiarul este din spaţiul rural conform definiţiei din PNDR şi se identifică într-una din categoriile de beneficiari mai jos definite;
• nu este permisă dubla finanţare a aceleaşi activităţi/investiţie din alte fonduri comunitare sau naţionale;
• beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi autorizaţiile necesare investiţiei;
• proiectul propus este în conformitate cu normele de mediu, (inclusiv Directiva-Cadru Apă ) şi acquis-ul comunitar cu privire la normele de siguranţă în transport/energie;
• proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată vor trebui să prezinte fie un aviz din parte operatorului regional, acolo unde aceştia există, fie un aviz din partea consiliului judeţean prin care se dovedeşte conformitatea proiectului cu strategia regională/judeţeană de apă/apă uzată, iar în cazul în care un astfel de proiect nu se regăseşte în situaţiile mai sus-menţionate, proiectul va fi însoţit de angajamentul atât al consiliului local, cât şi al primarului comunei autorităţilor publice locale de asigura gestionarea şi mentenanţa investiţiei; (com. 333, com 336, com 328)
• investiţia să respecte Planul urbanistic general;
• construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte/păstreze arhitectura specifică locală;
• orice beneficiar al acestei măsuri poate aplica pentru maxim 2 proiecte individuale pe întreaga perioada de programare (2007-2013) ;
• pentru investiţiile în infrastructura fizică de bază, beneficiarii trebuie să prezinte lista cu semnături ale locuitorilor, agenţilor economici şi instituţiilor publice care au depus la primărie adeziunea privind necesitatea investiţiei şi angajamentul de racordare din surse proprii la reţeaua de apă/canalizare/gaze/energie electrică sau că sunt de acord cu plata colectării deşeurilor; (com. 328)
• beneficiarul se angajează că va asigura mentenanţa investiţiei; (com. 333) 

Cheltuieli neeligibile:

• investiţiile pentru infrastructura de apă/apă uzată pentru localităţile rurale care intră sub incidenţa proiectelor regionale finanţate prin POS Mediu pe baza Master Planurilor regionale;
• cumpărarea de teren şi/sau de imobile;
• impozite şi taxe fiscale;
• costuri operaţionale, inclusiv costuri de întreţinere şi chirie;
• comisioane bancare, costurile garanţiilor, cheltuieli de înfiinţare şi cheltuieli similare; 
• investiţii care fac obiectul măsurii 125 din Axa I a PNDR (drumurile de acces la fermă şi cele de exploataţie forestieră);
• drumurile judeţene, naţionale şi reţeaua TEN-T;
• achiziţionarea de bunuri second-hand (utilizate), cu excepţia celor care au ca obiectiv obţinerea caracterului tradiţional autentic;
• renovarea şi construcţia de şcoli, dispensare şi spitale;
• investiţiile în obiective de patrimoniu cultural UNESCO şi naţional;
• construcţia de aşezăminte culturale noi;
• orice cheltuieli realizate cu scopul asigurării mentenanţei sau orice alte cheltuieli generate de simpla înlocuire în conformitate cu art.55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 . (com. 332, com. 333)
• taxa pe valoarea adăugată (TVA), cu excepţia TVA-ului nedeductibilă, în cazul în care este în mod real şi definitiv suportat de către beneficiari, alţii decât persoanele neimpozabile, conform art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005;
• costuri de schimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP;
• contribuţia în natură;
• costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobânzi, prima de asigurare etc.
• costuri realizate înainte de aprobarea proiectului, cu excepţia studiilor tehnice, a planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate
• costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente.
• achiziţia de mijloace de transport pentru uz personal;
• achiziţia de mijloace de transport rutier de mărfuri şi persoane ca şi activitate principală; 

Beneficiari

• Comunele, prin primari, în calitatea acestora de reprezentanţi legali ori prin persoanele împuternicite de aceştia, conform legislaţiei naţionale în vigoare;
• Autorităţile locale Comunele sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitare prin operatorii regionali pentru investiţiile în infrastructura de apă/apă uzată; (com. 336)
• asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate între din două sau mai multe comune, înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare; (com. 335) 
•  organizaţii neguvernamentale, aşezăminte culturale şi instituţii de cult, definite conform legislaţiei naţionale în vigoare;
• persoane fizice şi juridice, doar pentru componenta „c”. 

Intensitatea sprijinului

Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri va fi:

• de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit, dar valoarea totală eligibilă a proiectului nu va depăşi:
  • 1 milion Euro/proiect individual în cazul unui proiect de investiţii în infrastructura de bază al cărui beneficiar este o comună un consiliu local;
  • 3 milioane Euro/proiect în cazul unui proiect individual de investiţii în infrastructura de bază al cărui beneficiar este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară;
  • 2,5 milioane Euro/proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este o comună un consiliu local;
  • 6 milioane Euro/proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară;
  • 500.000 Euro/proiect individual pentru celelalte tipuri de acţiuni vizate de această măsură, altele decât cele mai sus-menţionate. (com. 338)
• de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit. Volumul sprijinului nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioadă de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis” stipulată în Regulamentul Comisiei (CE) Nr. 1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006.Plafonul maxim al costului total eligibil pe un astfel de proiect nu poate depăşi 500.000 Euro. 

Prevederi privind ajutorul de stat

Orice sprijin pentru investiţii generatoare de profit acordat prin această măsură se va face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/2006 din 15 decembrie 2006 de aplicare a Art. 87 si 88 a Tratatului privind ajutorul „de minimis” , Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006 (valoarea totală a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăşi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/beneficiar). 

 Acest plafon se aplică indiferent de forma ajutorului „de minimis” sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de statul membru este finanţat în totalitate sau parţial din surse de origine comunitară. 

Reguli privind acordarea, cumulul, raportarea şi monitorizarea acordării ajutoarelor potrivit regulii de minimis

Acordarea şi monitorizarea sprijinului prin această măsură se face pe baza declaraţiei pe proprie răspundere a reprezentantului legal al beneficiarului, în conformitate cu Art. 3, alineatul (1) al Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/ 15 12 2006 de aplicare a Art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul “de minimis”, Jurnalul Oficial L 379/28.12.2006, iar MADR, în calitate de furnizor de ajutor “de minimis”va ţine evidenţa acestor ajutoare în conformitate cu Art. 3, alineatul (3) al aceluiaşi regulament şi potrivit prevederilor art. 6 din ordonanţa de urgenţă nr. 117 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat şi a prevederilor Regulamentului pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007 privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat (com 303). 

Criterii de selecţie (com. 1, 48, 339, 329):

• comunele din regiunile cu grad de sărăcie ridicat; (com. 329, com. 339)
• comunele unde există reţea de apă şi nu este realizată reţeaua de canalizare;
• proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată în localităţile rurale între 2.000-10.000 de locuitori echivalenţi identificate prin Master Planurile Regionale, dar care nu sunt finanţate din POS Mediu şi care au termene intermediare pentru îndeplinirea angajamentelor de mediu inclusiv localităţile rurale care au beneficiat de finanţare pentru proiectele de infrastructura de apă/apă uzată prin Programul SAPARD sau alte programe cu finanţare naţională sau europeană care dovedesc utilitatea şi funcţionalitatea acestor investiţii; (com. 328, com 337).
• proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată pentru zonele în care apa prezintă un grad ridicat de poluare sau zonele în care apa freatică prezintă o concentraţie ridicată de nitraţi ce afectează sănătatea populaţiei;
• proiecte de investiţii în infrastructura de alimentare cu apă în zonele în care apa este insuficientă sau în zonele care prezintă incidenţă ridicată a perioadelor de secetă;
• comunele care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o investiţiei similară;
• proiectele care se încadrează într-o strategie de dezvoltare locală sau judeţeană;
• proiecte integrate de investiţii care să conţină cel puţin o acţiune din componenta b) sau c); (com. 329)
• proiecte de investiţii în infrastructura de drumuri care asigură legătura cu principalele căi rutiere (drumurile judeţene, naţionale) sau alte căi principale de transport (feroviare şi fluviale);
• proiectele care promovează investiţii în scopul conservării specificului local şi a moştenirii culturale;
• proiecte de investiţii în infrastructura socială..

Descrierea angajamentelor

Beneficiarii acestei măsuri pot solicita plata în avans în cuantum de până la 20% din ajutorul public pentru investiţii, conform articolului 56 din Regulamentul nr. 1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR, iar plata este condiţionată de constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului. Garanţia se eliberează numai în cazul în care Agenţia de Plăţi stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit valoarea avansului. (com 342 prima parte)

În cazul beneficiarilor publici se acceptă o garanţie în scris emisă de către Ministerul Economiei şi Finanţelor autorităţile ierarhic superioare, . (com. 342 a doua parte)

Pentru această măsură nu se aplică sistemul de acordare de garanţii, în conformitate cu art. 71, alin. 5 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005. (com 343) 

Criteriile şi liniile de demarcare cu alte instrumente financiare ale UE, cu alte măsuri PNDR şi programe naţionale (com. 340)

Demarcarea sprijinului FEADR, FEDR şi FC pentru infrastructura de apă/apă uzată are la bază Master Plan-uri Regionale şi Planurile Regionale de Management al Deşeurilor elaborate de către MMDD. Prin PNDR (FEADR) se vor finanţa acele proiecte de infrastructură de apă/apă uzată din comunele localităţile rurale având sub 10.000 l.e. cu excepţia acelora localităţi rurale care sunt cuprinse în Proiectele Regionale ce vor fi finanţate prin POS Mediu (FEDR, FC) şi cu excepţia proiectelor de infrastructură apă/apă uzată din staţiunile balneare şi balneoclimaterice din spaţiul rural care vor fi sprijinite prin POR (FEDR). (com.340, com. 485)

În plus, pentru ca această demarcare să fie clară la nivelul beneficiarilor, lista comunelor localităţilor rurale vizate de fiecare program în parte, va fi adusă la cunoştinţa acestora.

În acest sens, sprijinul prin PNDR, POS Mediu şi POR este unul complementar, garantarea demarcării fiind asigurată prin încheierea unui protocol realizat între AM –uri.

• Demarcarea sprijinului FEADR , FEDR şi FC privind gestionarea deşeurilor:
  • în ceea ce priveşte platformele de deşeuri în perioada 2007-2013 prin POS Mediu vor fi susţinute proiecte integrate la nivel de judeţ care vor acoperi, de asemenea, şi localităţile rurale din judeţele care intră sub incidenţa POS Mediu şi sunt anexate în acest program;
  • Măsura 322, Axa 3 PNDR va susţine investiţiile în staţiile de transfer pentru deşeuri şi în echipament de gestionare al acestora în localităţile rurale din alte judeţe decât cele susţinute prin POS Mediu, cu respectarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor (com 340,com 391).

• Demarcarea intervenţiei FEADR, FEDR şi FC privind infrastructura de transport are la bază clasificarea drumurilor după cum este stipulat în legislaţia naţională, astfel:
  • FEADR (PNDR – Axa3) va susţine investiţiile aferente drumurilor comunale şi a altor drumuri din interiorul comunei;
  • FEDR (POR) va susţine investiţiile aferente drumurilor judeţene şi străzilor urbane;
  • FEDR (POS Transport) va susţine investiţiile aferente drumurilor naţionale;
  • FC (POS Transport) va susţine investiţiile aferente reţelei TEN-T.
• Demarcarea în privinţa intervenţiei FEADR şi FEDR pentru patrimoniul cultural se face astfel:
  • FEADR (PNDR – Axa 3) va sprijini patrimoniul cultural local din mediul rural – grupa B
  • FEDR (POR) va sprijini:
    • patrimoniul UNESCO şi patrimoniul cultural naţional - grupa A
    • patrimoniul cultural local din mediul urban - grupa B.

• Demarcarea în privinţa intervenţiei FEADR, FEDR şi FSE privind investiţiile în infrastructura aferentă serviciilor sociale:
  • FEADR (PNDR Axa 3) va susţine investiţiile noi în infrastructura aferentă serviciilor sociale precum centre de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale şi investiţii noi în grădiniţe pentru copii din spaţiul rural;(com 330)
  • FEDR (POR) va susţine reabilitarea infrastructurii existente.

• Demarcarea cu alte măsuri PNDR Infrastructura de drumuri
  • Prin măsura 125 vor fi sprijinite investiţiile pentru drumurile de acces la fermă şi drumurile de exploataţie forestieră care sunt drumuri de utilitate privată şi sunt administrate de peroane fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare, conform legislaţiei naţionale în vigoare, în timp ce în măsura 322 vor fi sprijinite drumurile publice de interes local care aparţin proprietăţii publice a comunei. (com. 340)
• Infrastructura de apă/apă uzată
  • Prin măsura 125 sunt susţinute doar investiţiile de racordare a fermelor situate în extravilan, la reţelele publice de alimentare cu apă şi canalizare, în scopul dezvoltării şi adaptării agriculturii iar în privinţa silviculturii investiţiile constau în corectarea torenţilor în bazinele hidrografice, în timp ce prin măsura 322 sunt susţinute investiţiile în infrastructura publică de apă/apă uzată realizate la nivel de comună. (com 340)
• Infrastructura recreaţională
  • Prin măsura 313 sunt susţinute investiţiile în infrastructura recreaţională ca investiţii private dependente sau independente de structura de primire turistică, în timp ce prin măsura 322 sunt susţinute investiţiile în infrastructura publică recreaţională ce deserveşte locuitorii comunei unde o astfel de investiţie are loc; (com. 313, com. 331)
• Demarcarea cu Programul Naţional de Reabilitare a Aşezămintelor Culturale Programul prioritar naţional pentru construirea de sedii pentru aşezăminte culturale în localităţile unde nu există asemenea instituţii, precum şi pentru reabilitarea, modernizarea, dotarea şi finalizarea lucrărilor de construcţie a aşezămintelor culturale de drept public din mediul rural şi mic urban, denumit în continuare Program
  • Prin Program vor fi finanţate investiţiile noi (construcţie şi dotare) pentru aşezăminte culturale din spaţiul rural;
  • Prin măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii culturale” din cadrul PNDR se va sprijini reabilitarea, modernizarea şi dotarea aşezămintelor culturale existente în spaţiul rural.

Finanţare

Alocarea financiară a măsurii pe perioada de programare 2007-2013 este:

• cost total: 1.579.217. 870 euro
• cost public: 1.546.087.425 euro, din care: (com. 341) 
  • contribuţia publică naţională 20%
  • contribuţia FEADR 80%

Angajamente tranzitorii

Nu este cazul.

Obiective cuantificabile pentru indicatorii comuni ai UE

A) Indicatori comuni aferenţi măsurii dominante (com 344)

• B ) Indicatori adiţionali
• B1) indicatori comuni

B2) indicatori specifici naţionali

Procent calculat pe baza datelor INS la nivelul anului 2006 Legea 215/2001 a administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată

Spaţiul rural cuprinde totalitatea comunelor, ca unităţi administrativ-teritoriale, împreună cu satele componente în conformitate cu definiţia menţionată în Capitolul 3.1.1.

Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Aşa cum sunt definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 143/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

În conformitate cu Lista monumentelor istorice, aprobată prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314 din 8 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004.

Pentru localităţile rurale identificate prin Master Planurile Regionale şi eligibile prin PNDR, investiţiile în reţeaua de alimentare cu apă se vor realiza numai împreună cu reţeaua de canalizare şi staţii de epurare. În cazul în care pentru celelalte localităţi rurale sub 10.000 de locuitori, l.e. neidentificate prin Master Planurile Regionale, inclusiv localităţile sub 2.000 de locuitori l.e. care, de asemenea, vor beneficia de sprijin FEADR prin PNDR nu se poate respecta soluţia tehnică standard, trebuie găsite soluţii neconvenţionale de captare, alimentare, colectare şi epurare a apei uzate, iar în cazul în care există sistemul de captare, trebuie identificată soluţia tehnică adecvată pentru colectarea şi epurarea apei uzate, conform cerinţelor Directivei-Cadru Apă.

Transpusă în legislaţia românească prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Operatorii regionali sunt entităţi publice create la nivel judeţean, la iniţiativa Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, pentru a gestiona şi a asigura mentenanţa investiţiilor în infrastructura de apă/apă uzată realizate prin proiectele regionale de la nivel de judeţ. Regionalizarea este un element-cheie în îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei din punctul de vedere al costului infrastructurii locale de apă şi serviciilor, în scopul îndeplinirii obiectivelor de mediu, dar şi pentru asigurarea durabilităţii investiţiilor, a operaţiunilor, a unei strategii de dezvoltare pe termen lung în sectorul de apă şi a unei dezvoltări regionale echilibrate. Din punct de vedere instituţional, regionalizarea este realizată prin reorganizarea serviciilor publice existente deţinute de către autorităţile administraţiei publice locale.

Acesta se bazează pe trei elemente instituţionale cheie: asociaţia de dezvoltare intercomunitară (ADI); operatorul regional (OR) şi contractul de delegare a gestiunii serviciilor (delegarea gestiunii serviciilor este nucleul organizării operaţionale şi instituţionale a managementului regionalizat al serviciilor de apă şi canalizare). Proprietatea activelor publice şi responsabilitatea pentru furnizarea serviciilor adecvate de apă şi canalizare la un cost rezonabil revine comunelor. rămân în custodia Autorităţilor Locale.

Conform Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată cu modificările şi completările ulterioare -Asociaţii de dezvoltare intercomunitară – structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, fără scop patrimonial şi de utilitate publică înfiinţate de unităţile administrativ-teritoriale (în cazul de faţă doar între comune) pentru realizarea a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice.

Un proiect integrat presupune combinarea în acelaşi proiect a cel puţin 2 acţiuni din cadrul aceleiaşi componente sau din componente diferite ale măsurii.

Detalii potrivit Cap. IX Ajutoare de stat

• M.Of. 1042 din 28.12.2006
• M.Of. 436 din 28.06.2007

în conformitate cu Lista monumentelor istorice, aprobată prin ordin al ministrului culturii şi cultelor

Valoarea indicatorilor a fost calculată la nivel de axă, în conformitate cu liniile directoare din CMEF.

• Din care modernizaţi – 3032 Km şi nou construiţi – 337 Km
• Din care lucrări noi - 4.738 Km şi extindere şi/sau modernizare - 1.579 Km
• Din care lucrări noi - 4.043Km şi extindere şi/sau modernizare 1.011 Km

Valoarea indicatorilor a fost calculată la nivel de axă, în conformitate cu liniile directoare din CMEF.